Lucrarea aduce în dezbaterile istoricilor şi economiştilor evoluţia economică şi politică a României în perioada 1859-1900, marcând o contribuţie însemnată în acest domeniu destul de puţin studiat, analizat şi dezbătut.

          Tema centrală a lucrării o constituie necesitatea creării unei industrii româneşti încă de la începutul secolului al XIX-lea, pledând în favoarea protecţionismului, a independenţei capitalurilor şi a mâinii de lucru calificată.

          De asemenea, autorul analizează dezbaterile care au avut loc în epocă pe tema industrializării şi protecţionismului între cele două partide mari existente în a doua jumătate a secolului XIX: Conservator şi Liberal, precum şi cele dintre economiştii de concepţie din acea vreme: D.P. Marţian, I. Ghica, Ionică Tăutu, P.S. Aurelian.